vineri, 16 martie 2012

Te aud


Te aud cum strigi
primăvara
în graiul florilor
până nu este nimic de uitat
ca și cum toate ar vrea
să-ți vorbească
acoperind grădina
cu ochii
cu plânsul viei
în alte locuri
așteptându-ne
de foarte departe

Eli Gîlcescu

2 comentarii:

  1. Buna seara !
    Incerc , in felul meu, sa dau valoare fiecarei clipe atat timp cat ziua de maine devine azi!
    In viata nimic nu e intamplator... ca citesc acum aceasta confesiune e doar voia Celui Bun si Drept care ne vegheaza pasii spre lumina . Ma bucur, Eli, ca te cunosc !
    Cu prietenie,
    Lenuta Enache

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu stiu ce as putea comenta mai mult decat ca traiesc aceeas stare.frumos descris dar trist.

    RăspundețiȘtergere