vineri, 28 februarie 2014

vineri, 21 februarie 2014

* * *


Întârzie un dor
la hotarele Amaradiei
de la Scrăzi
până la Stejari
drept spre ponoare
acolo unde dedițeii
în somn de frunze
renasc noaptea de migdală 
lângă tine


Eli Gîlcescu

sâmbătă, 15 februarie 2014

E lună plină



Mi-am înfășurat diminețile în lumina
verdelui atât de tăcut,
împrejmuit de cântece...
le adormeam în fiecare seară
și le făceam loc printre amintiri
nemișcate de vis de lună,
de piatră, de lumină albastră...







În gând am crescut cuvântul
l-am legănat, l-am urmărit umblând de-a bușilea,
făcând primii pași spre tine
și tot el m-a sfâșiat de multe ori...
de prea multe ori...     

Înaintez spre tine, deslușit,
ca o vâltoare...
ca un chin care nu stă pe loc
și chinul bucură și doare
lunga așteptare –
iubire magică până la capăt
legătura cu trecerea –
preatimpuria îndurerare oprire coborâre
prin pietre singurătatea nopții îngenunchind.

Închid ochii...
adorm fără neliniști,
fără slăbiciunea în la minor
când o floare îngheață prea ușor...



miercuri, 12 februarie 2014

Despărțire în canon

Printre zodii-n destrămare
încetul cu încetul
mai pun de-o dragoste
sub buzele zăpezii
să-mi amintească sărutul nopții
nemaisemănând cu altul
până când dragostea ca o răpire
goală de taină
mai pune un dor 
un cântec
o mână cu-nțelesuri
hrănind fiecare primăvară
mai înspre noi

(Eli Gîlcescu)

luni, 3 februarie 2014

Aud un strigăt

In memoriam Ștefan Dumitru Afrimescu

S-a stins încet-încet
fără să fi băgat cineva de seamă
secunda 
împinsă din întâmplare
drept căpătâi

S-a stins cum nimic n-a fost vreodată.


Eli Gîlcescu