vineri, 25 aprilie 2014

Ploaia


Când țes ploaia cea din cer
o adun
o împreun
cu rod vieții
fir năuc
prea devreme
prea târziu
cine (va) 
când (va) 
amurg 
unic sens 
grădini plângând

Ei Gîlcescu


joi, 17 aprilie 2014

Prea dor





Ce vis căzut din bolți
de crengile se pleacă
slobod 
peste vetre 
nopți de chin
și murmurul de ape

Mă sting când vine noaptea
din cer mai cade ziua
dureri să o inunde





Nu mă privi, copile!
Nu plânge!
Și fruntea n-o pleca,
nici griji să n-o însemne!
Tu poart-o cu sfială,
cruț-o încă o zi

De nu-s toate,
mai pune-un lemn pe foc
și iartă

Eli Gîlcescu

miercuri, 16 aprilie 2014

duminică, 13 aprilie 2014

Floarea unei clipe

Floarea doarme.
Trist, amurgu-i știe plânsul,
prea târziu

Poate că aceasta-i ultima ei viață

Doamne,
prea îi destrami zboru-n mii și mii de clipe!
Una-i sacră, neclintită
și-n ea zidită-s eu,
sub clopot,
fără iarnă, fără suflet,
alta, altfel 
zori în cântec 
când visarea-i necuprinsă
mai mereu

Desgolită de iubire, 
alta, altfel,
prea m-apasă să renasc

Eli Gîlcescu

vineri, 11 aprilie 2014

În altă viață



Ne recunosc primăverile
și cântecul nostru, tot acolo, din când în când,
de-a lungul nopților,
cireși înfloriți, câmpuri de privighetori
și dragostea
cea care ne știe pe de rost,
de care nu ne putem dezlipi, orice am face
                                

Eli Gîlcescu