marți, 2 septembrie 2014

Te-am citit toamna

Cu ochii
până la norii dezrobiți
ți-am citit gândurile și
în zori
ți-am citit visele
ce alungă fiorul cald
până în preajma grădinii
păzind merele când tăcerile tac
și tac
de fiecare dată
când
atât de aproape
în totală nepăsare
oriunde
în brațele tale
rămân
nu rămân
de neînțeles
toamna
de neînțeles

Eli Gîlcescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu