Știi, înainte citeam tot, aproape tot...
acum citesc mai rar, și pe alese, din cărțile mele, atât de dragi... Și le smulg
din propriile visări, cu gândul că voi găsi vreun suflet ascuns... Și caut, caut... până când vreo tainică
poruncă, poate vreun dor încă pe sărutul de ieri, până unde strigătul meu peste frângeri de zi, asurzite
culori, până când adâncul amurg, atât de
sus, atât de teamă, încă arzând... clipa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu