duminică, 29 noiembrie 2015

Neștiind de moarte


Ultimul miez de toamnă
agoniza dragostea noastră     
slobozită
pe apă, pe iarbă,
încolo și-ncoace
la solstițiul pur al pietrei
un alt exil
o nuntă de iarnă 
până în strigătul viu
o coajă de nucă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu