luni, 23 ianuarie 2017

Coșmarul iernii

Atunci când iarna închide ochii
pe neașteptate cântecul nostru
atât de neliniștit și de alb
mai greu decât piatra
mai flămând decât umbra
să nu amuțească alt cânt
din nimic
cum tot din nimic
îmi țin de lumini
ochi lăcrimând
într-o clipă
iar noi
rătăciți
fără o altă zăpadă
solitari
anonimi


Eli Gîlcescu 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu