La întâmplare

Când  m-ai lăsat în voie

cu zile rugi în urmă

un du-te-vino singur

pe brațe de neliniști

cu voie, fără voie

să înviez și altfel,

să găsesc o cale

departe de tăceri,

să nu aud cum strigi

(Eli Gîlcescu)