Eli Gîlcescu
31 iulie 2021
iulie 31, 2021
iulie 28, 2021
Pariu pe prietenie... (2)
Nimic mai frumos! Așa am descoperit-o!
Ascultând
Anotimpurile lui Vivaldi, acest poem rotund și luminos.
Sau unul
zbuciumat, neliniștit și melancolic, uneori suport pentru propria construcție
poetică. Puțini au înțeles cu ce contradicții se lupta. Pentru propria
existență.
Ce ciudat
să-mi amintesc de aceste „priveguri“ de vară, unde fumul țigărilor urca
ca o tămâiere rituală peste ultimul gong al celor de dincolo, liberi și
împreună: Viorel, Mariana, Clara, Andrei...
Au ales-o să ne adune în aceeași lumină dulce. Atât de delicată, atât de
generoasă, atât de apropiată Sărutului, într-un altfel de aranjament
muzical, aidoma sonatei Rămas bun de Beethoven. Când
fiecare poem, un cântec, fiecare cântec, un poem, fără să se oprească,
doar să ne învețe cum să păstrăm lumina...
În ce loc, în ce zi, pe neașteptate, să ne
întoarcă clipe, „destine cu har“
și câteva gesturi uitate, care însuflețesc
„atunci
când fantasmele capătă trup și lumină“.
Și timpul trece, și anii zboară, și locurile se ocupă, și ce de întâmplări să mai fie, ce cântec de mulțumire, ce sărut, ce #vis...
Eli Gîlcescu
26-27 iulie 21
iulie 27, 2021
Pariu pe prietenie... la înălțime
Oamenii vin și pleacă.
Doar într-un zâmbet își ascund prietenia.
Mai ales amintirile.
Sau într-un vis.
Nu sunt pricepută în a mulțumi celor plecați, dar există un
loc unde îi întâlnesc.
Poate nu întâmplător.
Să fie un semn, tăiat dintr-un miracol, cu aripă de înger, un regret, o liniște, un altfel de limbaj,
decorul rece și impersonal al întâlnirii.
Am regăsit-o cu o privire inspirată de acel „ceva“
misterios, talentat, singuratic, doar în
#vis, și gustul bogat al unui loc, altfel de cum îl știa.
Atât era de puternic sentimentul de bucurie ce-l încercam, precum și cel de uimire, ascultându-i poezia de ieri.
Eli
Gîlcescu
26-27 iulie 2021
https://cararile.blogspot.com/2021/07/pariu-pe-prietenie-2.html
https://artaconversatiei21.blogspot.com/2015/04/un-gest-taiat-din-miracol-cu-aripa-de.html
iulie 23, 2021
În mijlocul grădinii
... cu trupul gol
mi se dăruiește
ca un prieten vechi
ce a mai fost
pe aici
Mă rog pentru el
mai mult decât pentru mine.
23.07.21
iulie 20, 2021
Ceva tainic
... în această lume ticăloasă
s-a pierdut
și uzul rațiunii
în extaz spre născociri și exagerări
pentru tot sau pentru nimic
într-un singur loc magic neatins
nevăzut
un giulgiu
încolo și încoace
fără rost
mă învăluia
într-o căldură de vară și un strop de ploaie
în timp ce prin alte părți
rupere de nori
viituri
mă îndepărtează
de restul lumii
de tine
Eli Gîlcescu
19-20 iulie 21
iulie 19, 2021
În ziua răului
... iubitorul de argint se întristează neavând argintul,
iar dacă îl are, iarăși se întristează, pentru că nu are mai mult.
iulie 18, 2021
Înspăimântător de reală
... tăcerea asurzitoare a nucului
nelăsând în urmă decât
o mie de motive
să aștept
să-mi stârnească păsările
la cântat
să soarbă ploile ce-l lovesc
din plin
să cuprindă iar cerul
soarele
luna
ca un prieten vechi
ce a mai fost pe aici
blând și prietenos
în mijlocul zilei
în mijlocul grădinii
Eli Gîlcescu
În ziua răului
... Dumnezeu mă va scăpa.
|
Vrăjmașii
mei m-au grăit de rău zicând: „Când va muri și va pieri numele lui?“ Iar de venea cineva să mă vadă, minciuni grăia;
inima lui aduna fărădelege sieşi, ieşea afară şi grăia. |
|
Împreună împotriva mea şopteau toţi vrăjmaşii mei;
împotriva mea gândeau de mine rele. |
|
Cuvânt nelegiuit spuneau
împotriva mea, zicând: „Nu zace, oare? Nu se va mai scula!“ |
|
Chiar omul cu care eram în pace, în care am
nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul. Psalmii 40-41 |
iulie 16, 2021
Prieteni pe facebook
iulie 14, 2021
iulie 13, 2021
Dintr-un vis
... m-ai trezit
pe neașteptate
dansai
de unde nu era nimic
m-ai așezat
pe un covor de tămâiori
noaptea
a căzut peste noi
mai aproape de soare
nici astăzi nu știu cum
Eli Gîlcescu
iulie 08, 2021
Și ei mor
... dar nu azi
de câte ori te visez
se întâmplă ceva
și trebuie
să nu mă gândesc la ce e mai rău
nici nu știu cum au trecut diminețile
crescând mereu mai mare
și mai mare
ca un turn
în mijlocul grădinii
aruncând umbre asupra copilăriei
mai neliniștit decât l-am văzut vreodată
totul pălește și piere
până și amintirile
îmi par un lung
foarte lung timp de durere
de sfârșit și de întuneric
iar viața nimic altceva decât toate la un loc
Eli Gîlcescu
iulie 06, 2021
iulie 04, 2021
Ce s-ar fi întâmplat
... dacă țineai arca deschisă câteva clipe
sau mai multe
nu aș fi blestemat nici pământul
nici marea
nu m-ai fi lăsat
să mă minunez de ce văd și aud
până o altă primăvară-vară
fără interdicții
fără bastoane incomode
în fața înaltei curți
mă voi trezi mușcată din toate părțile de
văduva neagră
asmuțind încolo și încoace
un poem
zgomotos
din cenușă
ca o lovitură de ciocan
să aud marea
Eli Gîlcescu
iulie 03, 2021
Existențe fără ecou
... fețe ascunse
scăpate din strâmtoare
zâmbetul lumii în spirale
margarete fluturi
stridii goale morminte
pentru corbi lepădături și hâzi
tinichele haruri de împrumut
halena gurii simulând
făgăduieli
și nimeni nu-mi va cere socoteală aici
pe pământ
când mă va judeca
acolo
numai cel ce vede și aude
e pe cale să facă concesii
neștiind cine va pierde
cine va câștiga
când nu voi mai fi
Eli Gîlcescu
iulie 02, 2021
Uneori
... când nu-mi găsesc locul
ca păsările
simt apropierea furtunii
îmi pare că nciun zâmbet
pe ici
pe colo
nu-i de-ajuns
să-mi împace sufletul
Eli Gîlcescu
iulie 01, 2021
Altfel
... întuneric
semne însemne
peste tot
când
o altă dimensiune
nezădărnicită
mă va adăposti
și nu voi mai fi niciodată la fel
Eli
Gîlcescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)