Întâmplări între timpuri

Las în urmă asprimea ciulinului într-un moment în care grădina mă întâmpină cu delicatețea lavandei. Nu e o renunțare la ciulin. 

E o împăcare. Ciulinul și-a făcut datoria. 

A păzit. A rezistat. A strâns semințe.

Acum lavanda aduce altceva: liniște, parfum, așezare.
Iar peste două săptămâni..., când voi deschide prima sticlă de sirop regal pentru limonada festivă, gestul va avea ceva ritualic. 

Nu va fi doar o sărbătoare a unei cărți tipărite. 

Va fi sărbătoarea unui drum lung, purtat cu răbdare.

Nu doar renaștere, nu doar recunoștință. Și răbdare. 

Multă răbdare. 

Răbdarea cu care CIULINUL a învățat să înflorească și să-și lase semințele în bătaia vântului

Eli Gîlcescu

26 mai 20216

Ploile

predispuse la confesiuni
se amestecă
în căutarea unui drum
 
tot una par
 
chiar dacă altfel –
 
un miracol de sunete
de nedespărțit
 
Eli Gîlcescu
24 mai 2026

Un ecou personal

Și totuși Sisif zâmbește
nu se știe pentru cine...
 
Un joc iradiant, acea lacrimă
sub castani,
ultima dorință
 
nu sub chiparoși
crește umbra...

doar când va înceta să crească
se va întrista. 

Eli Gîlcescu
17 mai 2026

Ileana Vulpescu – un dor fără fisură

Există oameni care nu pleacă.
Rămân în obiecte mici, în mirosul hârtiei, în ploaie,
în felul în care tăcerea respiră lângă noi.

De cinci ani, Ileana Vulpescu continuă să fie...
o scriitoare iubită, o stare de conștiință,
de delicatețe și adevăr.

Volumul în lucru Și eu am cunoscut-o pe Ileana Vulpescu se scrie încă –
din amintiri, din gesturi, din prietenii, dintr-un dor care nu s-a fisurat.

Dor fără fisură
 
Azi sunt una cu ploaia
prea greu de înțeles
desculță prin iarbă
mă cauți
până ți se pare
că totul miroase a frig
 
rătăcit –
 
un vals trist de Sibelius
îți cântă în minte
iar
eu îl aud,
nu-l aud.
 
 
Din dar de dor
 
Tic-tacul inimii s-a mutat în mine,

nimic nu e prea mult,
nimic nu e prea departe,

aceeași mireasmă –

o metaforă subtilă,
lasă dorul fără fisură
să curgă.
 
Am cunoscut-o, spun lumii,
încă o simt în odaie.

Ferreira

O viață și-atîta tot

Credeam că visez, dar ești aici,
în „restul de vară” ascuns
în agrafele ce-ți prindeau odinioară 
gândul

de două zile ating frânturi,
le las să se deschidă
ca un dop de plută veche
sub care tresare pământul.
 
Eli Gîlcescu
11 Mai 2026

¹ Ferreira este un nume istoric și prestigios în lumea vinurilor, în special pentru producția de vin de Porto. Fondată în 1751, crama Ferreira are o tradiție bogată în regiunea Douro din Portugalia.  

Ferreira

O viață și-atîta tot

credeam că visez, dar ești aici,

în „restul de vară” ascuns

în agrafele ce-ți prindeau odinioară 

gândul

de două zile ating frânturi,

le las să se deschidă

ca un dop de plută veche

sub care tresare pământul.

Eli Gîlcescu
6 mai 2026

¹ Ferreira este un nume istoric și prestigios în lumea vinurilor, în special pentru producția de vin de Porto. Fondată în 1751, crama Ferreira are o tradiție bogată în regiunea Douro din Portugalia. 

Un cadril deșucheat

sau ciudățenii
 
cu densitate și zvăpăieri –
 
un contradans
 
prematur și brutal
 
dispare cu totul
 
primăvara
 
 
Eli Gîlcescu
28 apr. 26

CPA – Elisabeta Gîlcescu: Trei poeme noi

Printre belele

Niciun semn.
 
Costă.
Ne costă.
 
Până și dragostea...
 
Înghițim.
Înghițim tot.
 
Iar eu
mai scap câte un poem.
 
Eli Gîlcescu
27 apr. 26