Îmi este Spica... 4,13

Acest pământ în clocot, 

același adăpost
sângerate ploi
departele aproape
un singur strop albind
o lume peste ape
învoieli osând
roua în amiază
pașii noi ursiți
zâmbet soare aur
soare rădăcini
cântec viu sub grâne
bob în rugăciuni
dimineți pe brațe
abia acum în cuib

Elisabeta Gîlcescu