Ne-am întâlnit.
Ne-am întâlnit pe tăcute, într-o vreme cu nume ce trec peste a muntelui
palmă, când nopțile cele de viață ne cheamă, cele ce știu să împace o lume, s-o
crească cu râvnă, întreagă, cu mâna largă, cu fruntea sus, sus, rodind printre vii.
Ne-am întâlnit, pătrunși de-un cântec ce inimi desfată lăute. Ne-am întâlnit
nemuritori pentru o clipă, pe un val de vorbe, înveșnicind scrinuri, la
fereastra copilăriei, fără ascunzișuri, dragostea lui Iar, sărutul, cu lupii
laolaltă, zodiacul cu femei, nu mai vine nimeni... Și mă încumet, sub vraja
poeziei, de trecut puntea și muntele din mine, acolo unde „iar seara când se
lasă cu răcoare, și cerul se întunecă în frumos“
Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu