... și bucuria de a ne regăsi după mulți ani.
Acum nu mă pot gândi decât dacă nu cumva a fost vis sau revărsarea bunătății, a temperamentului viu și delicios dintr-un zâmbet inconfundabil. Există o fierbere disciplinată, neobișnuită, pe care o întâlnești la ea.
Nu știu de ce scriu, dacă va ieși o poveste, pe cât de adevărată, pe atât
de vie, foșnind de amintiri. Într-un loc în care am respirat împreună poezia
brâncușiană, dar mai ales formele ei, pline de înțelesuri.
Uneori cuvântul iubire pare sinonim cu nueuitarea, cu pasiunea pentru a călători
și a-i revedea pe cei dragi, ea însăși iubirea întruchipată.
Mă tem de iarna care vine și de golul dintre noi.
Mi-am făcut planuri pentru anotimpul rece. Mă voi ocupa de cărți și de labiolectură
(arta citirii pe buze).
Fac progrese.
Eli Gîlcescu
