Undeva toamna

Mi se pare că m-a îmblânzit
inundată în goliciuni

atâta timp călătorind

fără talent uneori

până în preajma grădinii
păzind merele

când tăcerile tac 
ca florile-n zori
atât de aproape

în totală nepăsare

rămân

nu rămân

Eli Gîlcescu