Grădina
din ce în ce mai singură
are nevoie de mine să urce
până acolo unde iluzia unui zâmbet
la întâmplare
vrând-nevrând
tulbură
un răgaz de vară
cu totul diferit
și nu știu ce va urma
Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu