... adorm cu un fir de rozmarin sub pernă
până mă sfârșesc de câte și mai câte
ca tot omul de rând cufundat în prăpastie
fără să știu de ce
nimic nu mai e ca
altădată
când providența ne-a adus
la aceeași masă
negreșit avea planuri mari cu noi
aproape o mângâiere
nicidecum împotrivă
lacrimile acestea
peste fotografii îngălbenite
legitimații de veteran deportat
prea multe
puse într-un plastic
de care mă mir
mă revolt
de tot felul de fake news
țopăieli
care-ncotro
și nu-mi găsesc loc în această nebunie
Eli Gîlcescu
(poem contra riscurilor... în
lucru)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu