... adorm cu un fir de rozmarin sub pernă
până mă sfârșesc de câte și mai câte
ca tot omul de rând cufundat în prăpastie
fără să știu de ce  
nimic nu mai e ca 
altădată        
când providența ne-a adus 
la aceeași masă
negreșit avea planuri mari cu  noi
aproape o mângâiere 
nicidecum împotrivă 
lacrimile acestea 
peste fotografii îngălbenite
legitimații de veteran deportat
prea multe 
puse într-un plastic
de care mă mir
mă revolt
de tot felul de fake news
țopăieli
care-ncotro 
și nu-mi găsesc loc în această nebunie
 
Eli Gîlcescu
(poem contra riscurilor... în
lucru)
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu