De-atâtea
ori m-ai căutat,
când
nu-ți eram aproape,
în
vântul toamnei adunat
nesprijinit
de ape.
De-atâtea
ori am tresărit,
pierdută-n
sfânta rugă
un
strigăt vine, neumbrit,
la
căpătâi să-mi plângă.
De-atâtea
ori m-ai legănat
în
cea din urmă noapte;
sărutul
ne-a împreunat
și
tot el ne desparte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu