Se afișează postările cu eticheta cezura. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cezura. Afișați toate postările

mai 16, 2025

Un poem implicit

Nu mă tem de cel care se apropie

cu ochi de hoț lacom,

fără drept, amenințător.

 

puțina lumină

în asfințit,

singurătate asurzitoare –

pe lângă școli, biserici.

 

câini,

separați după rasă, doar în anumite perioade.

 

de bine

de rău,

poate și din vina mea;

deși de necrezut,

intercalând cezura –

ireproșabil conservată,

nu știam la care să mă uit mai întâi.

 

Eli Gîlcescu

16.05.2025