Începuseră să-mi sângereze urechile
în timp ce dansai pentru mine.
Obrazul rece ca gheața îmi tăia respirația.
Iarna asta nu se mai ține de opere de caritate.
E atât de frumoasă, încât n-o pot urî.
În timp ce mă pierd dintr-o parte în alta,
într-un somn de lumină,
o atingere din senin – Decembrie –
atât de neliniștitor, vibra
din toate mădularele
un răvaș...
să uit
să iert
Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu