Când veţi citi aceste
rânduri, eu voi fi deasupra Oceanului Atlantic.
A fost o noapte albă, în
care gândurile au pus stăpânire pe mine şi m-au făcut să înţeleg sensul
prieteniei, sensul iubirii, sensul darului pe care ni-l oferim, necondiţionat,
zi de zi, însoţindu-ne prin labirintul Artei conversaţiei, cu tot ce avem mai
bun, mai frumos în noi. Plecarea mea poate fi un succes, poate voi ajunge la
timp înapoi, poate mă voi înscrie pe o altă orbită, poate mă voi înălţa prea
sus, poate resursele se vor epuiza, poate că ne vom întrerupe corespondenţa,
dar v-am lăsat semne peste tot, în Arta conversaţiei, în cronologia mea, în
cronologiile voastre… Dacă păşiţi pe urmele mele, mă veţi auzi, mă veţi simţi,
mă puteţi vedea cu sufletul…Despre ce aţi însemnat voi pentru mine, am scris
prea puţin… Despre gândurile voastre, despre frumuseţea trăirilor, despre
tăcerile prea tăcute; despre poeziile voastre, despre linia melodică a
sufletului vostru, mereu în armonie cu a mea. Pentru că nimic nu a rămas
neascultat, nimic nu a rămas necitit sau neprivit… Am încercat să împletesc
cuvintele mele în cea mi fină ţesătură, să vă mângâie lin, să vă înveşmânteze
sufletul. Şi toate, numai din respect, prietenie, iubire, ca mijloace ale
izbăvirii noastre. Şi acestea s-au revărsat într-o clipă, asemenea iubirii
fluturilor, în plină vară, clipa eternă, iubirea, ca miracol al vieţii, garanţie sigură a vieţii
pe pământ. Cred că parfumul sfios şi stăruitor al poeziei iubirii, aici, la Arta conversaţiei, unde ne-am dat mâna, cu
prietenie, într-un miez de noapte sau miez de zi, va ajunge la timp, să vă înmiresmeze sufletul…
2012-04-16 – Eli Gîlcescu
Eli,tot ce ai transmis este sincer şi profund,să ai o călătorie uşoară,rapidă,timpul să fie lin şi să regăseşti cu bine locul de care aparţii!!!
RăspundețiȘtergereExista locuri in care gandurile devin superficiale, asa cum exista locuri in care gandurile capata profunzime si putere. Alaturi de dumneavoastra si de toti oamenii minunati din labirintul Artei conversatiei, spatiul dintre doua ganduri devine mai vast, sufletul are mai mult loc sa infloreasca si sa respire in voie. Dumneavoastra, cu generozitatea ce va caracterizeaza, ati facut ca ''Arta conversatiei’’ sa fie un loc in care ne refacem puterile, ne refacem vigoarea sufletului si profunzimea limpede a gandurilor….Generozitatea este piatra de temelie a Palatului Sufletului. Orice constructie daca are temelia slaba, nu vor putea fi ridicate pe ea ziduri inalte…si nu va rezista! Ne-ati invatat sa fim generosi, sa daruim…sa daruim nu numai din ceea ce ne prisoseste ci si din ceea ce si noua insine ne cam lipseste. Chiar daca pare paradoxal, dar daca vrei sa fii iubit trebuie sa iubesti, daca vrei sa obtii ceva trebuie sa incepi prin a darui altora acel ceva… !Ne extragem o mare parte din savoarea vietii din cuvintele pe care le citim, din cuvintele pe care le rostim cu sufletul vibrand de emotie sau din cuvintele care ne sunt adresate. Instrumentul pe care il putem controla si modela cel mai usor este vorbirea. Trupul este in mare parte un mister pentru noi si nu-i putem controla functionarea, insa procesele care au loc in trup ne influenteaza viata intr-o mare masura. Mintea este mult prea abstracta si mult prea rapida pentru a putea fi observata daramite sa o controlezi, insa ceea ce gandim preponderent aceea devenim, iar starile noastre sufletesti depind de natura gandurilor pe care le avem….Vorbirea este cel mai usor de controlat. Mai usor decat sa slabesti este sa vorbesti frumos. Daca am incepe prin a ne controla vorbirea, sa vorbim cat mai frumos in orice situatie…viata intreaga ne va fi mult mai frumoasa!...Va iubim, sunteti un OM minunat, ne-ati invatat ca orice invatatura pe care o primim din exterior trebuie sa o coboriam in inima inainte de a o pune in aplicare. In general, Dumnezeu nu ne citeste gandurile ci inima! Si tot asa, nu poti sa obtii ceva adevarat decat daca tu insuti esti un OM adevarat…
RăspundețiȘtergere