Stătea și se uita
ca vițelul la poarta nouă.
Bâjbâia.
A trebuit să-i „acopăr” neștiința.
I-am „preluat” rolul.
A urmat privirea nehotărâtă a medicului.
Bâjbâia un diagnostic.
Am căutat altul.
Dacă v-aș spune că l-am întâlnit
în adâncul pământului,
acolo, în „valea plângerii”,
m-ați crede?
Mi-a salvat viața.
Au urmat și alte cumpene –
ca vițelul la poarta nouă.
Bâjbâia.
A trebuit să-i „acopăr” neștiința.
I-am „preluat” rolul.
Bâjbâia un diagnostic.
Am căutat altul.
în adâncul pământului,
acolo, în „valea plângerii”,
m-ați crede?
Mi-a salvat viața.
așa fusese și nașterea mea:
cu un picior pe anul vechi
și celălalt pe cel nou.
De aceea, alegerile mele
au fost mereu întârziate,
greu cântărite,
uneori imposibil de luat.
Mai ales cele
care țin de oameni.
cu un picior pe anul vechi
și celălalt pe cel nou.
au fost mereu întârziate,
greu cântărite,
uneori imposibil de luat.
Mai ales cele
care țin de oameni.
Eli Gîlcescu
3 oct. 25
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu