Cireșe de iunie

Nu, acesta nu e sfârșitul văzut și nevăzut,
chiar dacă simt că lumea se rupe în două
într-un înainte și
într-un după
 
neputință
până la furie pentru tot,
fără început și
viitor
evadat și exilat,
în timp ce viața trece pe lângă
și o las să treacă —
ceea ce e păcat, fiindcă nu e așa de rea.
 
Aștept să se ridice ceața,
să treacă furtuna,
iar timpul să-mi vindece rănile.
și tot ce a trecut prin mine,
chiar și acum când

între două zboruri ratate
am ajuns – inexplicabil –

mai aproape de sine,
cu poftă de cireșe coapte...
de iunie.
 
Eli Gîlcescu
22 dec. 25

Decembrie cu adevărat de minune

a fost o îmbrățișare peste timp

fără zeci de cercetări exhaustive

despre cum mi-am regăsit sufletul pereche

într-un somn de după-amiază

nu știu de ce

mi-a zâmbit

în liniștea răcoroasă plină ochi

de bucurie

s-a făcut dimineață

 

Eli Gîlcescu

Decembrie de aur

În ultima vreme

mă obișnuisem cu multe

un fel de haos ca într-un vârtej

un amestec de

vieți sfâșiate

fără urme

de oriunde

când și când

un fior de gheață –

o mare ciudățenie –       

mă cutremura în afară

cu toate astea

pentru o clipă de liniște

ascult Crăciunul într-un colind

Eli Gîlcescu

Și alte zăpezi

Ascuns în ceață pământul

își pune cămașă de-a-ndoaselea

în ho-ho-te

dimineața de Crăciun

alte zăpezi

mi-ar fi putut arăta

făcând cu adevărat minuni

Eli Gîlcescu