Din prea multă liniște

Bună seara!

. Ei bine, aș începe prin a spune că îmi face o deosebită plăcere să fiu în această seară prezentă aici, într-un loc plin cu oameni care iubesc arta, mai precis, arta scrierii.

Trecând la subiect, vreau să menționez faptul că înainte de a alege un scriitor sau o scriitoare, am încercat să descopăr în ce fel de opere mă regăsesc mai mult. Așa că, într-un final fericit, am ajuns la o doamnă stimabilă, elegantă și plină de sensibilitate, doamna Elisabeta Gîlcescu a adunat de-a lungul vieții dumneaei unele dintre cele mai frumoase roade care ne pot bucura sufletul în orice moment: fie el de slăbiciune sau de bucurie.

Am plăcerea de a vă recita poezia care m-a determinat să o aleg:

„Până la ultimul strop de durere,

sărutul

în liniştea asta nesfârşită

când umbrele şi ele s-au împuținat

din toate părțile

tot mai greu să nu te chem,

cu neputință să nu te chem

tot mai greu să te chem“ 

Încercând să surprind cât mai multe informații utile, am găsit întâmplător un interviu realizat de către Prof. Univ. Dr. Constantin Nițu, Universitatea București,  în anul 2012. Poate că multe lucruri s-au schimbat de atunci, sau poate că nu, dar un lucru e cert: doamna Gîlcescu este cu adevărat un om împlinit. Chiar dacă nu a avut lucrurile pe care și le-a dorit, a avut lucrurile care i-au trebuit.

Consider că în momentul în care alegi să te dăruiești întru totul unei arte, indiferent de domeniul ales, ajuți societatea prin simplul fapt că inspiri anumite persoane din jurul tău. Arta nu are sens fără pasiune, dar dacă aceasta există, puterea de transmitere se regăsește și ea în ecuație. Sunt fericită să spun că aceste lucruri există și în poeziile doamnei Eli Gîlcescu, iar asta mă face să cred că oamenii sinceri și pasionați sunt la tot pasul, doar că ei trebuie descoperiți. Am avut plăcerea să întâlnesc un suflet cald, deschis, care își pune cele mai intense gânduri în versuri pentru a ne reda nouă, cititorilor, trăirile dumneaei și pentru a ne motiva să fim cât mai apropiați de sufletele noastre, să nu ne mințim niciodată pe noi înșine.

            M-am convins de faptul că prietenii sunt bogația sufletului și cât de important este să fii un prieten statornic în zilele noastre. În concluzie, pot spune că poeziile doamnei Gîlcescu mi-au transmis mesaje puternice de iubire care se împletesc cu nostalgia clipelor trecute și care nu fac altceva decât să-ți bucure sufletul. Am îmbrățișat cu drag această provocare și sunt fericită că am acumulat experiență, ca de fiecare dată. Vă mulțumesc!

Roșoiu Nicoleta

(Colegiului Național Tudor Vladimirescu)