Miracolul de la miezul nopții

Somn mistuit de un gând și asprimi
flori de crin
blândele mele flori dinspre pleoape-izvor
și un cântec de leagăn îngenunchind
somn cu minunea nopții
împreunând rădăcini 
mai mult strigăt
mai mult vis

același cântec în zori

în căuș de bătrâne mâini

luminișul din piept

tot mai departe 
ca o hârjoană

mersul ei atât de grăbit

tot mai asurzitor mai sucit

cuvântul înghițit de prăpăd

ultimul

nemăsurat