Și nu
știu unde
mă duc
pietrele la vale
mă duc
munți și dealuri
să
ascult zorile
noapte
de noapte
atunci
când m-ating
și-mi ascult
drumul spre tine
Ion,
Ioana, Ioan, Ioana...
când pământ
la
poalele lui, pe hotare
tu și
ceilalți
Ion,
Ioana, Ioan, Ioana...
grei de uitare
peste
frunți,
peste
inimi(Eli Gîlcescu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu