Nu știu ce m-a inspirat mai întâi
zborul tău extatic
cerul împletit de vise cu cireșe dulci-amare
în loc bun
plete încâlcite de umbre
în lumină crepusculară
palmele cosașului golite de seve
Dacă n-aș fi
tot aș ști cum ai fi peregrin
într-un poem de metafore inedite
după voie
o explozie de fantezie
disruptivă
oricând la îndemână
și mai mult încă
Eli Gîlcescu
5.02.2024, Burlington
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu