Te aud cum
strigi
primăvara
în graiul florilor
până nu
este nimic de uitat
ca și cum toate ar vrea
să-ți vorbească
acoperind grădina
cu ochii
cu plânsul viei
în alte locuri
așteptându-ne
de foarte departe
Eli
Gîlcescu
Buna seara !
RăspundețiȘtergereIncerc , in felul meu, sa dau valoare fiecarei clipe atat timp cat ziua de maine devine azi!
In viata nimic nu e intamplator... ca citesc acum aceasta confesiune e doar voia Celui Bun si Drept care ne vegheaza pasii spre lumina . Ma bucur, Eli, ca te cunosc !
Cu prietenie,
Lenuta Enache
Nu stiu ce as putea comenta mai mult decat ca traiesc aceeas stare.frumos descris dar trist.
RăspundețiȘtergere