... printre cărți rare
ce par a ține de acea scriere universală –
un paradis
din care nu se poate ieși
decât prin trădare sau moarte
între iubita abandonată și noua locuință
nu-i cine știe ce deosebire
fie pentru un motiv sau altul,
printre haimanalîcurile celorlalți rațiunea
în locul instinctului
unei limbi de lemn tembelizat de mizerie –
inamicul jurat al oricărei schimbări
pentru o clipă numai, își ascultau cu grijă
sufletul
fără măști, printre semne și simboluri,
fără teama de oameni
solidari
în locul unde îmboboceau poeme
cu petale de-ntuneric și surâsuri ferecate
într-un gând comemorat ortografic de-un punct,
o nouă odisee dintr-un nimic și-o floare (in
memoriam)
Eli Gîlcescu
