Se afișează postările cu eticheta zâmbet. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta zâmbet. Afișați toate postările

mai 31, 2026

Stări

Mă țin în viață și binele, și răul.

când se întâlnesc...
abia atunci simt de ce sunt în stare.
 
Nici vorba nu ajută.
Nici zâmbetul –
un ăla, apucat de câte alea toate,
fără să mă gândesc
dacă trebuie să mai râd
de propriul necrolog,  
 
L-am citit.
Asta ce înseamnă? Că trăiesc mai mult?
Că mai calcă cineva pe deasupra după...

la rând la-ngrămădeală...
 
dacă am fi cu toții deodată alții.
 
Eli Gîlcescu
(sfârșit de mai 2026)

februarie 10, 2026

Niciun zbor nu tulbură minunile lumii


Nu e nevoie 
de aripi.

Când inima
s-a desprins deja.

Un pas în gol.

Și dintr-o dată,
lumea întreagă
te primește.

Neîntrebând nimic.

Rochia ta flutură.

Ca o promisiune.
Spusă vântului.
Sub voi, pădurile șoptesc.

În liniște.

Tot ce-i viu
nu cade.
Ci curge înspre înalt.

El.
Sprijin.

Tu.
Zâmbet.

Ciulinul.
Martor.

Și tot ce-a fost pământ
devine poveste.

Când zborul
nu tulbură,
ci mângâie
miracolul de a fi.

Eli Gîlcescu,
din Ciulinul (în lucru)


iunie 11, 2025

Când toate cuvintele te caută

 


11 iunie nu e doar o dată — e începutul unei alte vieți, 

a mea, odată cu a ta.

A fost ceva mai presus de cuvinte, dar cumva lipit de inimă, 

cald, simplu, atât de viu încât l-am păstrat mereu aproape, 

fără să-l pierd, nici când ai prins aripi.

De atunci, știu de ce mă întorc, 

știu ce înseamnă un zâmbet care dă rost lumii.

La mulți ani, minune de atunci și de acum!


Mama

februarie 12, 2025

Și zăpezile


uneori

le simt aproape

închid ochii

aud iarna

ca un zâmbet de copil

Eli Gîlcescu

iunie 09, 2024

Vremuri disperate

 

Simt când anumite uși se deschid.

Și e bine.

 

Altele se închid în 

paradigme nerealiste  

obscure – clișee

algoritmi și compatibilități.

Și atunci e bine.

 

Și zâmbetul 

crucial –

poezie pe gustul fiecăruia.

Așa e cel mai bine. 

 

Eli Gîlcescu

9 Iunie 2024, Burlington


noiembrie 29, 2023

Crăciunul într-un zâmbet

ascuns printre

zori albi și foșnet de auz –


un fel de colind

de noapte și zi

fără sfârșit –


printre vechile povești

cu același zâmbet al meu – 

te aud.


Eli Gîlcescu

29.11.2o23, Burlington


iunie 24, 2022

And far too little time

Și mult prea puțin timp


... de Sânziene

Dumnezeu a vrut să nu fiu

în acel loc

(ne)căutată

floarea de flori

dansând peste zâmbetul ei

 

Eli Gîlcescu