Iarna într-un zâmbet

 

Eli Gîlcescu

11.01.2025, Burlington

Post factum

 

Cum ar fi dacă

te-aș lăsa să-mi asculți inima

îndeajuns

pentru câte zbateri

odată cu frigul

călătorind

clipa de ieri

jumătate de vis

o nălucire

în întuneric

șlefuind iluzii în mijlocul strigătelor

de a face posibil 

imposibilul 

sărut de la miezul nopții

Eli Gîlcescu

2-3 ianuarie 2025, Burlington

De Paști

Înnoptările îmi lovesc

diminețile

aud cum ard

de atâtea patimi

se zguduie

de ploaie iar scâncesc

și simt ce simt cei (re)înviați

Și toți laolaltă – îngeri la vedere

în loc de cruci

am scris pentru mine

crezând că pot ajunge la ei

am scris pentru ei

crezând că pot ajunge la tine

am scris 

 

Elisabeta Gîlcescu

6 Mai 2024, Burlington

A stat prea mult într-un loc

 

Sub albastrul frământat de nori

altfel nu ar fi primăvară

nici eclipsă de soare

nici diferența de fus orar – un fel de amețeală

în dulcele-amiezii

încă o noapte

dimineață

 

oricât de ciudat ar suna

încep iar să visez

 

Eli Gîlcescu

8 Aprilie 2024, Burlington

Eclipsa totală de soare
Photo credit LucIs

O trecere în tăcere

Sau o tăcere care nu e tăcere

de prea multă iubire

întristări greu de descifrat

din loc în loc bat inimi

să nu aud noaptea  

mai aproape de idele lui martie

pe care o știu pe dinafară –

nimic altceva

iar ochii se vor umple de lacrimi

și tu știi de ce

scriu tot mai rar

tot mai rar...

 

Nu mai avem a ne spune mare lucru

nici strângere de mână,

nici interes

nici zgomotul uitării prea mare

de preaplinul amintirilor

parcă n-ar exista

 

și tăcerile mă vor uita

în zori

înainte de ploaie

înainte să-ți spun de toamna din noi

Eli Gîlcescu

16-18 Martie 2024, Burlingron

Răsfoiala unei zile

(sau un poem constrâns)

 

Uneori trebuie să taci

ca să auzi ploaia.

 

Când nu mai plouă, pământul se umple de mușuroaie de furnici și de cârtițe.

 

Doar câinii adulmecă o naștere, o moarte. Și totul merge de la sine

și ploaia ascultă când îmi spui ce știi

despre multe și mai multe

totul.

 

Pe urmă, liniște lungă.

 

Urmăm noi,

când ploaia ne îmbracă albastru.

Încearcă să nu fugă de ce ni se întâmplă.

Eli Gîlcescu

4.02.2024, Burlingron 

Am trecut pe lângă duminica de ieri

... adulmecând urmele

puțin câte puțin

 

sfânta grijanie

mai îngăduitoare dinspre dimineți

aripă de libelulă

ca și cum lumina lunii e în ea

Eli Gîlcescu

Burlington, 8.01.2o24

Un Crăciun de râs, de plâns

Departe de casa 

de zarva de dinainte și după,

an de an,

fără să țin minte

un gol tot gol rămâne

nenorocului din darul ciclopilor,

de câte ori oasele mele strigă

o durere ca de trăsnet și fulger,  

din ce parte sfârșitul mai ușor

în noaptea de aur

ca într-un poem fără cuvinte

Eli Gîlcescu

Burlington, 25-26-27 Dec.23

Și cerurile visează

 

25 noiembrie 2023, Burlington

25 noiembrie 2023, Burlington

25 noiembrie 2023, Burlington

Așa cu iubirile

... de cursă lungă

ca și cum ar închide ochii

și i-ar deschide peste... 50 de ani

cu nod în gât

(ciudată senzație, greu de descris)

buimăcită de zâmbetul tău matinal,

de amiază –

priviri nicidecum plictisite –

fără stângăcii 

învăluind alt timp 

potrivit

unei alte iubiri de du-te-vino

 

Eli Gîlcescu

Și iarna de-adevăratelea

... trebuie să vină

de undeva

dintr-o răsuflare

câte un fulg de-abia

nu am cum s-o înțeleg
până nu ajunge să se strecoare în visul meu
cu mințile rătăcite
un amestec de rușine și vinovăție
când va sosi

să văd ceva... iar ea
să mă adoarmă în cântecul ei

 

Eli Gîlcescu

26.11.2023 – Burlington

O oarecare stranie întâmplare

Și acest pământ

are dreptul la memorie

 

Cu ce plăcere treceam

unul în altul,

mai viu, mai mișcător,

mă lua în brațe de tot,

de tot, pe sus, de tot,

cu mirare,

să mă prefacă

 în iarbă, în flori

 

Eli Gîlcescu, Burlington, 6 nov.-23

O poveste cu Max și 115 prieteni

 

Burlington, 5 iulie 2023

Iarna de la fereastră

 

Burlington, 27.02.23

Așa cu iubirile (viețile)

ca și cum ar închide ochii, și i-ar deschide peste 50 de zile sau 50 de ani

cu nod în gât și ochii umeziți

ca și cum ar pierde, ca la un semn, ciudată senzație, greu de descris

și totuși, buimăcite de zâmbetul lor matinal, de amiază,

de privirile, nicidecum plictisite, cu care învăluiau, atât de cald

într-o stare de bine, 

cuvintele fără stângăcii, 

rotindu-se în jurul unui poem,

scris special pentru ea, 

într-un alt timp, potrivit

unei alte iubiri de du-te-vino

Eli Gîlcescu

Burlington, 16-17 ian 2023

Cea mai frumoasă urare

Cum ar fi dacă

te-aș lăsa să-mi asculți inima

când am ratat sărutul de la miezul nopții

Eli Gîlcescu

Burlington, 2 ian. 2023

Umbre de rai

Ce știu ei să pot îndura

vremuri perfide (major winter storm),

momente apocaliptice drumuri închise

în timp ce

dansau

de parcă m-ar trezi

atingerea unei liniști netulburate

aproape fără vise și atât de cald să mă cuprindă

la fiecare tresărire,

înregistrând totul ca un seismograf

noaptea dintre ani

ca un suspin

acolo unde ursita păstrează

locurile acelea

lovite din străfunduri

pe ape – glasul sângelui

peste prag de lumini

cu fața în rugăciune

mă sărută mama 

Eli Gîlcescu

Burlington, 27 dec.22