miercuri, 1 februarie 2012

Nimic


Mă-nfăşor în versuri, toată,
Şi la cap, un pui de somn,
Adunat din stropi de rouă
Şi din doruri ce nu dorm.

Ele vin şi cad grămadă,
Îmi pierd drumul înapoi,
Stau pierdută în plămadă,
Nici nu cresc, nici nu mă coc.

Iar în zorii ce se-ndreaptă,
Cam şontâc, din depărtări,
Eu dau fuga la fereastră,
Să mă uit după postări.

Ziua-i tristă-n aşteptări,
Iar online – niciun amic;
Am dat şi la căutări,
Dar, nimic, nimic, nimic.

Eli Gîlcescu
2012-02-01

2 comentarii: