Tot mai aproape ești

Ce dor mi-era

Între anotimpuri

Eli Gîlcescu

De netrecut iubirea

Vezi? Se joacă primăvara cu noi!

Eli Gîlcescu

Aprinse de stele

cuvintele

într-o apăsare albă

amuțind

neliniștit

primăvara aprinsă de dorinți

Eli Gîlcescu

Cântec de fecioară

Pe ce creangă liniști 
peste flori mă poartă

cine știe unde
ale mele toate

zorile o clipă

o nouă vestire

cine știe când
să mi te arăți

Eli Gîlcescu

Tu – singură – exiști

Plouă ca o durere

Azi

Necăutata nopții mi te-apropie

și n-ai să vii

părerea clipei te lasă
trecătoare

azi

cu ochii către stele

(Eli Gîlcescu)

Într-un vis

Am căutat noaptea 
să-i fur revărsatul zorilor
să-i îmbrac în vise calde

povestea
neauzită

ultima dorință

doar pentru o zi
plouă

plouă mărunt cu miresme dulci

cu dor spre tine

Eli Gîlcescu

Fără cuvinte

Acolo

între două adieri 

ai uitat să mă chemi

Eli Gîlcescu

Te-am căutat

În focul cel nestins

alăturea

primejdios

rătăcind

cu fața în jos

fără glas

te-am căutat

Eli Gîlcescu

De ziua ta

Ce zi! Pentru toate care vin, una câte una, pentru o amintire de ieri, de alaltăieri, când așa, pe negândite, una cu bucurie, o  zi pe care ai ales-o, odată cu primăvara, să-ți înflorească și vișinii, și caprinele, și fântâna cu vers în lumină, primăvara s-o auzi cum curge, se pierde, te așteaptă pe calea mieilor, te așteaptă în lan de iubiri... și ea la fel, cu dor de tine, prin tine trecută mereu

Eli Gîlcescu

Se sfârșea o noapte

Se sfârșea o noapte

cu mers viu prin ea

când se uita la cer

la pomi

la floare
îmi pregătea 
de unde nu era nimic

un covor de tămâiori

din dimineți de-o clipă 

dinaintea plânsului de bucurie

Eli Gîlcescu 

„Oameni supărați“

Numai scriitor să nu fii! (Lazăr Popescu, scenariul)
Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu Târgu-Jiu
Regia: Cenaclul Columna
Au participat: Valentin Chepeneag, Radu Daniel, Mariana Cornoiu, Eli Gîlcescu, Spiridon Popescu, Daniela Tiger, Sristian George Brebenel, Delia Adam, Lazăr Popescu

Căutări

M-am desfăcut de tine, 
viaţă,
ca de un pumn de amăgiri
doar un crâmpei din tine
se târăşte
într-un sâmbure arzător
căutând loc
într-o altă primăvară

(Eli Gîlcescu)

Adun toamnei aripi de primăvară

Cât de frumoasă și mândră
într-o apoteotică luminăsub viscolul de-afară
suspină cântec trist
ne arată picioarele goale 
cum tremură 

în ritm fierbinte
mâinile pline de roșeață
ridică din pământ
sărutul cireșilor în rugă 
cade pe gânduri... 

sângerează
nu se mai urnește din loc
visează

(Eli Gîlcescu)

Când săruturile tac

Dimineața strigă nevinovăția nopții
lasă ziua desăvârșită

pe care n-o merităm

(Eli Gîlcescu)

Fără deosebire

Așteptări fără glas
alipind înserări
până când într-un vis
stingherit
un sărut îndelung din tăceri
prea greu de înțeles
în neliniștea de acum 
înainte să împăienjenească ochii
să clatine picioare de nesomn
privesc cerul 
așteptând un miracol

Eli Gîlcescu

Ca la începuturi

... în fața primei iubiri

trec 
ca o mireasă

Eli Gîlcescu

Idele lui Marte

Rămâi aici! Odihneşte-te! Nu te teme de nimic!

În noaptea asta dormi în inima mea. 


Gabriele D'Annunzio

Pământul

Acolo

în fiecare primăvară și vară

în fiecare vreme

să-i plâng necontenita ofilire

acolo la rădăcini

pământul
cu miros de iarbă crudă

fiecare zi

fiecare ceas în felul lui

atât de cald dinainte

amintirile

acolo lângă tine

se încurcă

Eli Gîlcescu

Netihna iernii

Am rămas într-o gură de întuneric 

lângă izvoare
fără rugăciune
doar tăceri mă ţineau 

în zori
într-un singur alb 

ecoul pietrei 

mereu fugărit

șuier prelung 

iar
cântec de îngeri
cer și pământ lăcrimau
să se veselească toți

Eli Gîlcescu

Sărut mâna, mamă!

În mine cântă ceva

mă pomenesc zâmbind

fără să știu de ce

ascult un cântec din copilărie

Eli Gîlcescu, 8 Martie 2016

Pentru că n-am știut

Alt amurg

tulburat de fuga timpului

întâia zvâcnire a ploii

la ore tot mai mici

pași tot mai aproape

neliniști

mă trezesc

dezlegată de orice învoială

între lumi fără tine

(Eli Gîlcescu)

Ce poate fi

Să auzi rătăcind în brațele tale

ziua plânsului –

un cântec de nuntă

(Eli Gîlcescu)

La limita amintirii

Cu privirea nedezlipită de pe fiecare nume

am numărat tot câte nouă

și Dumnezeu părea să m-audă

și tu     

Eli Gîlcescu              

Tot din iubire

Am rămas să mă tot rog

mai în lumină peste un izvor de dor

până când înserau amintiri

cu miros de scorțișoară          

Eli Gîlcescu

Și era o iubire

Când înconjur grădina

ca un ritual

ca un dor de demult

pe care nu-l mai știe nimeni

Eli Gîlcescu

Primăvara de care mi-e dor

Să nu-mi ceri să uit

Pământul

neîmpăcat

brațe de arșiți și ploi 

tot mai albe tăceri

în altare

îngenunchind lumini care plâng

care strâng, 

care dor, care...

poate mâine în zori

mă vor auzi

în chin fără nume

poate mâine
iar și iar

(Eli Gîlcescu)

La cea dintâi chemare

Eram copil

un vis eram 

în somn

mi se părea

că tu treceai

iar eu copil

un vis tot verde

în necuprins

când tac – tac toate – tac

până departe...

până

nimeni nu va ști 
încotro treceai 
sau eu treceam 
dintr-o clipă în alta 
fără s-auzim într-alt chip
cea dintâi chemare


Eli Gîlcescu

Primăvara de azi

Ce bine ar fi

să nu știu când se schimbă anotimpul

cum adorm în tăceri
cum pășesc

zâmbind
ca într-o mirare

odată cu tine

ce bine ar fi

să nu știu 

Eli Gîlcescu