Există poezii care nu poartă
titlu pentru că nu vor să se impună.
Ele doar vin.
Se așază ușor, la marginea unei aduceri-aminte,
cu pași simpli, ca ai unei femei care a știut întotdeauna
să fie acolo fără să deranjeze.
Aceasta
este poezia simplității.
Nu se scrie ca să rămână, ci pentru că a rămas deja —
într-o voce caldă, într-un gest firesc,
într-un adevăr rostit fără zgomot.
Poezia
simplității nu cere titlu.
Ea se recunoaște dintr-o atingere.
![]() |
Simplitate cu Ileana Vulpescu |
Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu