Neimportant

Un poem convulsiv

Urăsc foamea de aer

și tot ce m-atinge

pur și simplu

în timp ce dormi 

dincolo de căutare

în palimpsestul unui amurg 

e posibil 

să nu mai existe

același pământ obstinat

în tăceri 

 

Eli Gîlcescu

Toronto, 28.03.2025

O lume de gheață

De zgomot și furie 

zorile nu mai coboară

astăzi

s-au scufundat în mâhnire

într-o lume străină

pe care nu o aștepta

nimeni

Eli Gîlcescu

Toronto, 26.03.2025

Vremuri de furie

Încep să mă obișnuiesc cu vremurile

De durere nu mai vorbesc. O simt până în adâncul sufletului.

Prețul ei e, de fiecare dată, o pierdere.

Cea de ieri, chiar dacă are un nume special,

ca un ghimpe s-a năpăstuit asupra mea. Și ce greu

s-o îmblânzesc. Pare o sentință nedreaptă

știindu-l puternic, credeam că va învinge. 

Mi-a amintit că viața e scurtă

și că totul e cu putință, chiar și atunci

când rămâi fără cuvinte.

 

Pe mulți i-am plâns, i-am îngrijit, i-am îngropat.

Pe unii i-am condus pe ultimul drum

în gând.

De o vreme, nu mai plâng.

Iar de auzit, din ce în ce mai greu.

De aceea, mă simt mai mult dincolo, decât dincoace.

Iar ziua de mâine e tot mai scurtă.

Doar în cea de ieri o lume eram.

Și ce lume adunam!

Elisabeta Gîlcescu

Burlington, 22.03.25

String primăvăratic

De când ai plecat

am pierdut...

chiar nu știu câte lucruri

și noaptea aceea

între un pas și încă unul

 

împărțeam totul frățește

și cuvintele atât de simple 

fără teamă

prin grădina străveche, încercuită azi

de ziduri înalte

până nu mai rămâne nimic

 

doar minciună și strigăte sedițioase și încă

ceva

să mă surprindă nepregătită înainte de a fi spus ceea ce simt

sau ce merită spus printre

șocuri întârziate,

când o altă primăvară, atât de neașteptat

(nu știu de ce, în ciuda celorlalte),

cu ceva noroc,

m-a umplut iar de energie

 

până și culorile au prins miros și gust,

chiar dacă mă răvășesc uneori cu detalii inutile

 

și totuși în altă parte ninge

tresărind dimineața

atât de aproape de tine.

 

Eli Gîlcescu,

Burlington, 15-16 Martie 2025

Dor

Și totuși în altă parte ninge

tresărind dimineața

atât de aproape de tine.

 

Eli Gîlcescu

Burlington, 16-18 Martie 2025

Am pierdut totul

Chiar nu știu câte lucruri

și noaptea aceea

între un pas și încă unul

împărțeam totul frățește

durerea, prăpastia și

atât de simple cuvintele pe care le spuneam fără teamă

prin grădina străveche, încercuită azi de ziduri înalte

 

poate că ar fi bine să nu vorbesc despre

ochii obosiți în fiecare primăvară-toamnă,

închizându-se încet-încet ca margareta în întuneric,

până nu mai rămâne nimic

 

doar minciună și strigăte sedițioase și încă ceva

să mă surprindă nepregătită înainte de a fi spus 

ceea ce simt

sau ce merită spus printre șocuri întârziate

de acea întâmplare

 

în afara unui gând

neașteptat de timp

și lumină pe sufletul meu –

în ciuda tuturor, o ,

în ciuda a tot 

Eli Gîlcescu

Clarice Lispector (citat)

Burlington, 15-16 Martie 2025