ianuarie 26, 2012

Neuitatul DOR


Ai adus lumină-n dimineaţa
mea cea tristă,
şi am ieşit afară; din zăpadă,
am făcut doi bulgări,
dar până să-i vadă
cineva, să-i iubească,
s-au topit de dor.
În urma lor,
două anotimpuri
se tot tachinează uşor,
să-şi revendice neuitatul dor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu